Ce-ai făcut cu ceea ce ai primit?

Odată, în vremuri îndepărtate, un gospodar și-a împărțit averea robilor săi și a plecat într-o altă țară. Unui rob i-a dat cinci talanți, altuia doi și altuia unul… fiecăruia, după puterea lui. După multă vreme, s-a întors și le-a cerut socoteală robilor despre averea sa. Primii doi făcuseră investiții foarte bune și fiecare i-a adus stăpânului dublu față de ceea ce primise. Aprecierea stăpânului a fost: ,,Bine, rob bun și credincios, ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri, intră în bucuria Stăpânului tău”. Ultimul s-a scuzat însă, spunând că n-a avut curajul să-și investească talantul, dar l-a păstrat cu mare grijă, învelit într-un ștergar, și, drept urmare, îl înapoiază așa cum l-a primit. Supărarea stăpânului a fost evidentă, iar ,,răsplata” a fost că i s-a luat tot ce primise. (Matei 25).

Ce-ai făcut cu ce-ai primit? Este o întrebare la care fiecare dintre noi va trebui să răspundă într-o zi, în ziua finală a răsplătirilor. Fiecare am primit din partea Creatorului talanți și un număr de ani, în care să facem cele mai bune investiții, urmând ca, la final, să-I dăm socoteală de modul în care am folosit bunurile acestei vieți.

Gândindu-mă la această întrebare, mi-am listat câteva dintre bunurile primite și iată cum arată lista mea: am primit un trup întreg, sănătos, deci am picioare, să umblu, ochi, să privesc, mâini, să îmbrățișez, inteligență, câteva talente, am un soț, patru copii, șapte nepoți, o mașină, locuință, darul de a organiza, de a învăța, ani de zile am avut un serviciu, acum am o pensie, am o viziune și tot ce e necesar pentru a o împlini… și lista continuă.
Avem o singură viață, ca să transformăm aceste bunuri într-o investiție eternă. Ce șansă extraordinară! Să dai fiecărei zile o valoare eternă! Să n-o risipești, ci s-o investești! Să trăiești influențându-i pentru eternitate pe cei ce Domnul i-a pus în preajma ta!

Dar oare cum și spre ce îi influențăm?

Cum îmi influențez oare soțul? Cum îl ajut să-și împlinească destinul, fiind ajutorul potrivit pentru el? Sunt oare soția spre care el va alerga de oriunde s-ar afla, găsind în mine cea mai reală încurajare și susținere?

Ce investiție fac în copiii mei? Sunt pregătiți pentru a păși pe ape singuri? Sunt pregătiți pentru a rezista tentațiilor postmodernismului? Dacă ar trebui să plec acum ,,acasă”, plec liniștită că ei vor face alegeri înțelepte și că în ziua aceea îmi vor fi alături?
Uitându-mă în viața mea, observ că cea mai mare parte s-a dus… puțin a mai rămas. Și, Doamne, de câtă înțelepciune am nevoie pentru a-mi trăi cu folos anii care urmează!.. Nu vreau să mă uit în urmă trăind regrete pentru ce n-am făcut… nu voi permite trecutului să mă țină roabă părerilor de rău, nu mai am timp pentru asta… ci mă uit spre viitor! Să mai investesc tot ce mai pot, să mai răscumpăr vremea care a mai rămas… căci tot ce-mi doresc este să-L pot auzi pe El, pe Stăpânul, zicându-mi: ,,Bine, rob bun și credincios, ai fost credincios în puține lucruri… intră în bucuria Stăpânului tău!”

Răsplătirile ce le vom primi atunci au de-a face cu modul în care ne administrăm căminul, relațiile, cu faptul că nu obosim în facerea binelui, nu ni se stinge lumina până noaptea târziu, veghind asupra celor ce se petrec în casa noastră… Răsplătirile vor viza credincioșia cu care ne folosim talentele, darurile, abilitățile, tot potențialul pus în noi de Creatorul Însuși.

Când mă gândesc la încrederea pe care o are Dumnezeu în noi, dându-ne pe mâini bunurile Sale, mă simt copleșită de responsabilitate.

Tu ți-ai făcut vreodată o asemenea listă? Ce-ar fi s-o faci chiar acum? Și apoi, întreabă-te: Cum ar trebui să-ți administrezi ,,talanții” primiți, pentru ca, în ziua aceea, să nu te trezești cu mâinile goale?

Lidia Schiopu