O inimă ca a LUI… (editorial nr. 29)

Mă uitam prin geam și urmăream cu privirea un bătrânel care, dezorientat parcă, se ,,plimba” prin gerul de afară și aproape că puteam auzi zăpada scârțiindu-i sub picioare… Mergea când într-o parte, când în alta. S-a oprit privind spre direcția din care venise și… s-a întors… apoi, din nou, a pornit-o în sensul opus… Avea căciula trasă pe urechi, o traistă învechită pe umăr, privirea-n pământ și mergea agale, nesigur, până când, într-un târziu, s-a pierdut în capătul străzii. După colț…

Cine era bătrânelul și ce căuta? Încotro se ducea? Nu știu! Dacă era bolnav, nu știu… sărac, alungat din casa copiilor… nu știu. Dar, oricum, se vedea că era un om necăjit.

Câți asemenea oameni necăjiți există în jurul nostru?! La tot pasul îi întâlnim. Și nu poți să nu te întrebi: De ce, Doamne, există atâția necăjiți pretutindeni în lume? Și de ce, Doamne, i-ai presărat chiar și-n calea noastră? Pentru că nu poți merge nici până la piață, fără să-i întâlnești.

Continue reading “O inimă ca a LUI… (editorial nr. 29)”

Când, ce și cum vorbim?

Îmi aduc aminte cu plăcere de una dintre experiențele mele, pe care aș dori să v-o împărtășesc… Aș fi tare fericită să vă pot spune că acel episod se derulează permanent în viața mea, dar… nu pot spune asta… Despre ce este vorba?!

Călătoream împreună cu soțul meu și cu păstorul bisericii spre orașul unde urma să avem întâlniri cu grupele mici de studiu biblic, bărbați și femei. De fiecare dată, povesteam una-alta, în timpul celor cinci ore de călătorie. Acum însă s-a întâmplat ceva. Numai ce am pornit la drum și… mă pregăteam să spun ceva, când am auzit o voce întrebându-mă: ,,Ceea ce vrei să spui aduce încurajare cuiva?” Surprinsă, am zis: ,,Păi… nu știu… doar voiam să povestesc ceva” ,,Atunci, taci mai bine!” Şi… am tăcut.

După o vreme, amintindu-mi de ceva anume, m-am aplecat spre cei din față, gata să povestesc, când aceeași voce mă întrebă: ,,Ceea ce vrei să spui aduce pace, zidire?” ,,Hm… păi… nnnnu știu, doar vreau să zic ceva”. ,,Atunci, taci!” îmi zise din nou. Si am tăcut… o vreme…
Continue reading “Când, ce și cum vorbim?”

Ce-ai făcut cu ceea ce ai primit?

Odată, în vremuri îndepărtate, un gospodar și-a împărțit averea robilor săi și a plecat într-o altă țară. Unui rob i-a dat cinci talanți, altuia doi și altuia unul… fiecăruia, după puterea lui. După multă vreme, s-a întors și le-a cerut socoteală robilor despre averea sa. Primii doi făcuseră investiții foarte bune și fiecare i-a adus stăpânului dublu față de ceea ce primise. Aprecierea stăpânului a fost: ,,Bine, rob bun și credincios, ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri, intră în bucuria Stăpânului tău”. Ultimul s-a scuzat însă, spunând că n-a avut curajul să-și investească talantul, dar l-a păstrat cu mare grijă, învelit într-un ștergar, și, drept urmare, îl înapoiază așa cum l-a primit. Supărarea stăpânului a fost evidentă, iar ,,răsplata” a fost că i s-a luat tot ce primise. (Matei 25).

Ce-ai făcut cu ce-ai primit? Este o întrebare la care fiecare dintre noi va trebui să răspundă într-o zi, în ziua finală a răsplătirilor. Fiecare am primit din partea Creatorului talanți și un număr de ani, în care să facem cele mai bune investiții, urmând ca, la final, să-I dăm socoteală de modul în care am folosit bunurile acestei vieți.
Continue reading “Ce-ai făcut cu ceea ce ai primit?”